Cenaclul „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc, Acasă, la Toplița, de Ziua Limbii Române!

Miercuri, 31 august, pentru câteva ore, Cenaclul Literar Buna Vestire s-a întâlnit cu prietenii săi din Toplița, acasă, în Limba Română. În spațiul confortabil al Bibliotecii Municipale „George Sbârcea” din Toplița, doamna director Viorica Lazăr ne-a fost gazdă primitoare atât nouă, cât și iubitorilor și autorilor de carte din oraș.

Ziua Limbii Române s-a sărbătorit în România, pentru prima oară în 2011, în Bucegi, lângă Babele, unde au participat  regretatul scriitor Corneliu Leu și Ligya Diaconescu, ulterior alăturându-se  Al. Florin Țene, care au depus un memoriu ca „în 31 august să se sființească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române!” Ziua Limbii Române se sărbătorește oficial pentru prima dată la 31 august 2013, la 24 de ani de la Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, de la Chișinău, întrunire la care se cere declararea limbii române ca limbă de stat a RSSM și, totodată, trecerea la grafia latină. Deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limbă de stat și adoptarea alfabetului latin. La 31 august 1989 au loc cele mai aprinse discuții și se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și la alfabet, aceasta fiind data sărbătorii naționale a limbii române în Republica Moldova, care va fi celebrată propriu-zis, oficial, pentru prima dată, la 31 august 1990.

„Limba română este PATRIA mea.”

Cu toată bogăția, diversitatea și forța sa expresivă, limba română a fost celebrată de-a lungul timpului, chiar în absența unei zile naționale, de marii ei scriitori, gânditori, filosofi și poeți, ale căror opere au crescut-o și transmis-o din generație în generație, testamentar aproape, ca pe un fir al Ariadnei, identitar, a cărui pierdere înseamnă, de fapt, pieire. Dintre toate cuvintele frumoase scrise despre limba română, cel mai profund mi se pare versul „Limba română este PATRIA mea.”(Nichita Stănescu). Etimologic, `PATRIE` provine din latinescul `PATER`, și, chiar și numai prin acest memento, readucem la lumină semnificații pierdute în tocirea lemnoasă a cuvântului. Limba Română – patria – devine astfel spațiu protector (cum altfel te poți simți în casa tatălui?), depozitar al identității naționale, scară către cer, care ne așază pe axa demnă a verticalității… Pentru orice om, oricât de înstrăinat ar fi, limba lui maternă înseamnă acasă.

„Profesioniștii noștri 32. Poetul Ionel Simota la 50 de ani”

Ionel Simota, președintele Asociației Cenaclul Literar Buna Vestire, a subliniat importanța și necesitatea acestor întâlniri în numele limbii române, pentru promovarea lecturii și scrisului, pentru păstrarea și transmiterea identității noastre culturale și a citit din proaspătul volum „Profesioniștii noștri 32. Poetul Ionel Simota la 50 de ani”, apărut la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe.

Moderatorul întâlnirii a fost, cel care este și cel mai bun prieten al cuvintelor, mult hărăzitul și neobositul Gheorghe Filip, care a recitat din poezia clasică, dar și din epigramele din volumul personal, „PASPARTU”, spre bucuria celor prezenți.

Jurnalistul Claudiu Sere a evocat importanța Zilei Limbii Române și a ținut să mulțumească tuturor celor, care prin scrisul, prin cântecul lor, fac ca Limba Română să se păstreze și să dăinuiască și în Harghita. „Aș dori să îmi permiteți ca acestor icoane, păstrătoare și dăinuitoare de limbă română, să le mulțumesc că există, că și datorită lor Limba Română încă trăiește în Harghita!”, a conchis Claudiu Sere

Daniel Întuneric a evocat personalitatea primului Patriarh al României, Miron Cristea, teolog și filolog, om politic și publicist, autorul primei lucrări de cercetare științifică despre viața și opera lui Mihai Eminescu, în teza sa de doctorat prezentată la Budapesta în 1895, pe când viitorul patriarh avea doar 27 de ani.

Ilie Șandru – un erudit desăvârșit

Cel mai emoționant moment al serii a fost evocarea domnului profesor-scriitor Ilie Șandru, un erudit desăvârșit, aflat la o vârstă venerabilă și a cărui întâlnire ne-a îmbogățit ziua, care cu vocea gâtuită de emoție ne-a povestit scene parcă decupate dintr-un basm, ce descriau prima sărbătorire a limbii române în Republica Moldova, eveniment la care a participat personal, la 31 august 1990. Apoi, a reluat și dezvoltat ideea lui Daniel Întuneric, cu privire la opera lui Miron Cristea, scriitorul Ilie Șandru fiind un cunoscut cercetător al vieții și activității patriarhului Miron Cristea, născut la Toplița.

Reprezentantul Ministerului Culturii, Subsecretarul de Stat, Costel – Cristian Lazăr, a evocat activitatea culturală a poetului Ionel Simota, spunând că: „în opinia mea, poetul Ionel Simota merita să apară în colecția „PROFESIONIȘTII NOȘTRI”, a editurii Eurocarpatica, în urmă cu 10 ani”. Costel – Cristian Lazăr a ținut să sublinize importanța învățării corecte a scrierii și vorbirii limbii române, în contextul „faultării” acesteia, începând cu jurnaliștii și terminând cu politicienii.

„Creștere a limbei române” !

În demersul nostru de „creștere a limbei române”, din Toplița, alături de domnul profesor Ilie Șandru, ni s-au alăturat un număr mare de autori locali.

Doamna Ionela Tudor, psiholog de profesie, a prezentat trei volume personale, Nu mi-e frică de Bau-Bau, o culegere de povestiri terapeutice pentru părinții care vor să-și înțeleagă și să-și ajute copiii, Proverbe descâlcite, – basme cu tâlc țesute de autoare în jurul celor mai cunoscute proverbe românești, pentru copii, de data aceasta; și cel de-al treilea volum, Adevărata poveste a lui Bau-Bau, într-o ediție elegantă, cartonată și ilustrată, un basm amplu, inspirat din mentalul popular al basmului românesc, cu efect terapeutic, bineînțeles. Toate aceste trei cărți au fost scoase la editura pe care o deține cu soțul său, în Toplița, EASY READERS.

Au mai prezentat cărți de versuri și ne-au citit din creațiile lor doamna Zaiț Ana Maria,  doamna Mihaela Pop și domnul Daniel Voica. Doamna învățătoare Viorica Macarie a prezentat lucrări personale, dar și volumul colectiv scos de Asociația Învățătorilor Harghiteni, despre istoria învățământului românesc în județul Harghita. Drumul vieții mele este titlul volumului de mărturisiri al doamnei Livia Pui, volum prefațat de preotul Emil Pop din Miercurea-Ciuc.

Cora Munteanca și Noemi Balogh, momente magice

Seara noastră ar fi fost mai săracă fără magia muzicii, adusă nouă de doamna Cora Munteanca, trăind și transmițând emoția reîntoarcerii acasă, puternic și profund; dar și de vocea suavă și plină a lui Noemi Maria Balogh, care astăzi a cântat singură pentru prima dată la o întâlnire a cenaclului, unde, de obicei cânta alături de mama ei, Adriana Balogh.

Totul s-a petrecut în patria limbii române, acasă, oriunde în România, de Ziua Limbii Române…, care este, de fapt, în fiecare zi!