Miercuri, 24 ianuarie 2024, începând cu orele 17.30, în sala de conferințe a hotelului Fenyo din Miercurea-Ciuc, a avut loc un eveniment de marcă. Cu un invitat special, Virgil Măgureanu, fostul director al Serviciului Român de Informații, și-a lansat, în premieră pentru județul Harghita, cartea-interviu „CE S-A ÎNTÂPLAT DE FAPT. UN DIALOG DESPRE PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ”.
Evenimentul, organizat de filiala Harghita a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, s-a bucurat de prezența unui public numeros și avizat.

În deschiderea evenimentului, col.(r) Claudiu Dăbău, președintele filialei Harghita a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a menționat că Virgil Măgureanu, în calitate de participant direct la evenimentele din decembrie 1989 și cea de director al Serviciului Român de Informații, în perioada 1990-1997, prin cartea sa oferă răspunsuri și surprinde realități la care publicul larg nu a avut acces. Acest lucru este garantat și de coautoarea cărții, Lavinia Betea – profesor în cadrul Universității din Arad, autoare a numeroase lucrări având ca subiect perioada ceaușistă, recunoscută drept o bună cercetătoare a acelei perioade.
Virgil Măgureanu și-a început prezentarea prin a sublinia faptul că anul 2024 este un an electoral planetar, părând că „planeta va fi electorală anul acesta”. Fără a dori să anticipeze cum vor fi aceste alegeri, fostul Director S.R.I. a afirmat că pentru România și-ar dori ca aceste alegeri să fie „o formulă de succes. În sfârșit”.
Referindu-se la „Mica Unire” de la 24 ianuarie 1859, „pe care azi o sărbătorim”, a subliniat că de fapt acesta nu a fost „deloc mică”. Actul Unirii a permis „apariția pe harta lumii și acolo stăruie” a țării România. A fost momentul când România a fost smulsă dintr-un stadiu medieval. Plecând de la cele spuse de N. Iorga: „România este statul înconjurat de români”, există speranța ca, la un moment dat, viitorul acestei țări să poată conta pe aceștia și pe cei aflați în diaspora, cea mai numeroasă pe care România a avut-o vreodată.
Regimul nou instaurat în România nu le-a prea plăcut multora. În data de 23 decembrie 1989 a fost solicitat să se deplaseze la sediul Televiziunii Române unde se afla „viitoarea conducere a țării”, pe care a găsit-o în încăperea de la etajul care i se indicase, sub masă, la propriu, de teama gloanțelor. Atunci și-a spus: „dacă acesta este debutul noii conduceri a României, după un regim care a fost sigur despotic, ca orice regim totalitar, nu știu ce o să fie de capul nostru”.
Din capul locului, Virgil Măgureanu a propus auditoriului, ca după ce va prezenta pe scurt cartea, să demareze un dialog pe subiectele de interes pentru cei prezenți.
Referindu-se la înființarea S.R.I.- ului, 26 martie 1990, a concluzionat că primii 2-3 ani au fost deosebit de dificili, de multe ori dificultățile apărute trimițându-te „înapoi la linia de start”. O primă constatare a fost că, la început, instituția, cel puțin la nivel de conducere, era alcătuită din persoane provenite din armată, care nu aveau nimic de a face cu profesia de ofițer de informații.
Multe evenimente au rămas necercetate iar cei răspunzători nepedepsiți. Aici făcând referire la masacrarea conducerii Brigăzii Antiteroriste, în fața sediului M.Ap.N. unde au fost atrasă de elemente care prin acțiune și comportament pot fi numite teroriști. Exemplu similar este cel al militarilor aparținând trupelor de securitate de la Câmpina, uciși în diversiunea de la aeroportul Otopeni.
Momentul 15 martie 1990, de la Tg. Mureș, este catalogat drept „o încăierare absurdă”, care s-a dorit a fi semnalul descompunerii României, ruperea Transilvaniei de România. În prealabil, la eveniment fuseseră invitați jurnaliști din întreaga lume care să consemneze momentul. Implicarea vecinilor de la vest fiind evidentă.
Mineriada, din 13-15 iunie 1990, a fost „o altă bazaconie” care putea fi evitată dacă guvernul nu dădea credibilitate unui personaj ca Miron Cozma. Din acel moment, legitimitatea noului guvern, culmea, ales în mod democratic cu o majoritate destul de copleșitoare, a fost pusă la îndoială.
În intervenția online, Lavinia Betea, coautoarea, a arătat că „Ce s-a întâmplat de fapt” este o carte de interviu politic, deoarece intervievatul este un personaj politic iar temele abordate sunt de asemenea politice. Volumul a luat naștere la inițiativa lui Virgil Măgureanu, dar „m-am situat statornic printre cetățenii interesați de cauzele și efectele acelor zile, străduindu-mă să aflu, prin toate mijloacele la îndemână, istoria regimului comunist, actorii și proiectele destructurării sale.”

Interesul pentru cele relatate în carte, pentru cele petrecute în momentele tulburi din decembrie 1989, dar și perioada de după, au permis celor prezenți să profite de prezența lui Virgil Măgureanu, adresându-i acestuia întrebări. Dintre acestea amintim: Dacă Ungaria, „statul vecin și prieten de la vest”, a avut un rol în revoluția română. Răspunsul: „Este știut și consemnat că a avut un rol”. O altă întrebare a fost dacă „distrugerea economică și depopularea țării după decembrie 1989 au făcut parte dintr-un plan pus la cale în afara țării.” Răspunsul a fost că, „din păcate, nu avem această scuză…principalii vinovați sunt în interior și nicidecum afară.”
Virgil Măgureanu, actor principal al evenimentelor din decembrie 1989, conchide că „în cazul României când a fost să se schimbe ceva, a trebuit să decidă alții sau să fie de acord să se facă un anumit lucru pe care românii îl doreau”. Totodată este de părere că „voința despotică a conducătorului răsplătește uneori cu favoruri nemăsurate, alteori cu dizgrația totală, pe cei care o servesc. Un rezultat imediat este că în preajma -omului nr.1- nu rezistă aproape niciodată, sau nu pentru mult timp, personalități autentice care își permit să aibă idei proprii.”
Felicitări și mulțumiri colonelului (r) Claudiu Dăbău, inimosul și implicatul președinte al filialei Harghita a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria”, pentru încă un eveniment de înaltă ținută organizat la Miercurea-Ciuc.
Dorindu-vă spor la lectură, amintim că volumul „Ce s-a întâplat de fapt. Un dialog despre perioada postdecembristă” a apărut în anul 2022, la editura RAO.